This study synthesizes current information from the various fields of cognitive science in support of a new and exciting theory of mind. Most psychologists study horizontal processes like memory and information flow; Fodor postulates a vertical and modular psychological organization underlying biologically coherent behaviors. This view of mental architecture is consistent with the historical tradition of faculty psychology while integrating a computational approach to mental processes. One of the most notable aspects of Fodor’s work is that it articulates features not only of speculative cognitive architectures but also of current research in artificial intelligence.
Jerry A. Fodor is Professor of Psychology and Chairman of the Department of Philosophy at MIT.
Jerry Fodor is Professor of Philosophy at Rutgers University. His many books include In Critical Condition (MIT Press, 1998) and The Elm and the Expert (MIT Press, 1994).
Apreciez ca deosebit de interesante textele in engleza propuse pe acest sit. In masura competentei voi incerca sa comentez dupa parcurgere monografia lui Jerry Fodor, lingvist si filozof de mare cuprindere, cu subtile posibilitati de a intelege mintea si diferentia functional starile ei.
In anul 1988 aparea in editura ‘idei contemporane’, o carte foarte interesanta cu titlul ‘Teorii ale limbajului, teorii ale invatarii’, care cuprindea dezbaterea asupra provenientei si mecanismelor genezei personalitatii dusa intre doua mari personalitatii stintifice anume: Jean Piaget si Noam Chomsky.
Piaget este fondatorul ipotezei constructivismului individualitatii prin achizitii succesive de particularitati comportamentale, interactive si cognitive, iar Chomsky sustine inneiesmul, adica mostenirea genetica a majoritatii mecanismelor individualizante. Dupa Piagent omul invata sa se raporteze dinamic si lingvistic la lumea sa prin reglari si adaptari repetate a rapoartelor intre perceptii, actiuni gestuale si actiuni lingvistice, invatand progresiv sa coreleze perceptiile cu gesturile si gesturile cu sensurile cuvintelor, in final dobandind conceptele si procedurile logic operante, dar numai prin scheme autoreglante, autoconstructive, nu prin pre-existenta lor genetica.
Chomsky dimpotriva crede ca omul mosteneste masiv functiile personalizante si da ca exemplu posibila existenta a unor performante lingvistice mostenite, anume asamblarea si transferul genetic al unor algoritmii de gramatica generativa, prin care subiectul invata sa foloseasca corect cuvintele, sa le atribuie sensuri si sa le inlantuie corect in descrierile de stare.
Fodor a participat la dezbatere ca inneist, el crezand cu tarie ca omul isi mosteneste mari parti din procesele personalizante, argumentand ca daca un subiect poseda o strategie operanta data, el nu vede in ce fel ar evolua ea , trecand in alta superioara prin autoreglare si invatare, asa cum sustinea Piaget.
Cartea ‘Modularitatea mintii’ trece in revista diferite feluri de procese personalizante in viziunea autorului, modularitate mentala insemnand in perspectiva autorului tocmai existenta unor caracteristici mentale specializate, din a caror intrare in functiune rezulta o anume latura comportamentala, precum capabilitatea lingvistica, cognitivitatea si diferite tipuri de strategii cognitive.
si si dinamic